FACEREA


Întrucât, omul nu ştie niciodată câte zile are, m-am hotărât să dau pe Internet adevărul! Şi, cum cred că este normal, voi începe cu FACEREA, subiect care a frământat, frământă şi cred că încă va mai frământa minţile multor oameni.

FACEREA

 

Cap.1

 

Epoca Înţelepciunii:

Despre ÎNCEPUT

 

0.La ÎNCEPUT a fost REALITATEA, căci tot ceeace există în Realitate, înseamnă existenţă concretă, nu închipuire! Nu putem gândi că, la Început, nu a existat nimic, căci, practic, „nimic” nu există, el dovedindu-se a fi, doar o formă de exprimare a ceeace încă nu se poate detecta cu ochiul liber, lucru ce a şi fost demonstrat în mod concret, ştiinţific. Aşadar, „nimicul”, nu poate să fie asociat cu non-existenţa, ci doar cu o STARE de EXISTENŢĂ PRIMORDIALĂ a ENERGIEI şi MATERIEI, în forma lor cea mai elementară.

1.Acesta a fost PRIMUL ÎNCEPUT, Acela dinaintea tuturor începuturilor:

2.La Început, în Realitate, a fost Materia Însufleţită, în starea ei Primordială de Existenţă, numită ELEMENTARĂ, căci Starea Primordială a Energiei şi Materiei este, concret, a ELEMENTELOR ÎNSUFLEŢITE (energetice), astfel încât înţelegem că, materie neînsufleţită (moartă, fără energie), sau însufleţire fără de materie (energie complet liberă, fără de materie), în CONDIŢII NATURALE de EXISTENŢĂ, nu există. În condiţii naturale, materia însufleţită (sau energizată), înseamnă ÎNŢELEPCIUNE, deoarece există, se manifestă şi poate fi percepută, numai în Realitate, nu şi în închipuire, iar Realitatea întru înţelepţire e.

3.Totul a izvorât dintru Înţelepciune la Început şi, deci, nimic din ce a izvorât din ea, n-a izvorât fără Viaţă (fără energia care animă materia), începând de la starea ei de existenţă cea mai elementară, numită şi a ELEMENTELOR ÎNSUFLEŢITE, şi până la starea ei de existenţă cea mai complexă, numită OM, adică VIETATE, nu fiinţă „superioară”.

4.În Înţelepciune nu poate exista întuneric (non-lumină), căci, în realitate, numai în Înţelepciune există Lumina (energia) care luminează tot ceeace există de la Început şi până azi în Realitate, în absolut orice formă de existenţă.

5.Aşadar, materia, îndiferent de forma în care există ea în Realitate, de la Element, până la Univers şi OM, este ORGANICĂ, nu anorganică, plină de Viaţă, plină de Energie, plină de Lumină.

6.Materie „anorganică”, fără Viaţă (energie, lumină), nu există în Realitate, ci doar în închipuirea omului neînţelepţit şi, concret, doar în condiţii speciale de laborator create de el. Însă, imediat ce materie anorganică creată el în laborator va fi lăsată liberă, în condiţiile naturale de existenţă (în Realitate), ea-şi recapătă energia iniţială şi-şi continuă Ciclul său Natural de Existenţă.

7.Şi în Începutul, dinaintea tuturor începuturilor, Energia şi Materia s-au păstrat nealterate în Realitate, în absolut toate formele în care ele s-au întocmit, căci totul din Înţelepciune a izvorât, şi prin Înţelepciune s-a-ntocmit. Acesta a fost PRIMUL ÎNCEPUT, Acela dinaintea tuturor începuturilor, căci pe Pământ încă nu era nicio divinitate. Epoca întâi, a Primei Existenţe, a fost, este şi va fi, în vecii vecilor, numai a Înţelepciunii şi Realităţii, nicidecum a divinităţilor, indiferent care ar fi ele!

 

Epoca Divinităţii/Divinităţilor:

Despre începutul închipuirilor, sau încercările omului de a se cunoaşte pe sine şi lumea în care există, din punct de vedere „spiritual”.

 

NOTĂ: La Început, precum în toate şi în OM, a existat numai Înţelepciunea, cea din care izvorâse totul şi din care s-a întocmit totul, inclusiv el, OMUL, întocmit numai din materie şi energie, care nu simţea, la Început, nevoia de cunoaştere, căci înţelegea absolut tot ce vedea şi simţea că există în Realitate.  Şi Înţelepciunea domnea peste mintea OMULUI, căci în mintea lui nu exista încă nicio închipuire, dar şi pentru că Înţelepciunea i-ar fi biruit-o, prin Realitatea în care exista, şi încă mai există, în tot ce s-a întocmit de la Început.

*

Trebuie spus din capul locului că, a cunoaşte, înseamnă a înţelege Realitatea prin propriile noastre simţuri, nicidecum altfel. Ce vreau să spun prin asta? Vreau să precizez că, pentru a putea înţelege ceva anume şi, deci, a da crezare unei anume existenţe, cel care are ochi, trebuie să vadă pentru a se convinge, iar orbul trebuie să simtă. Extrapolând acest adevăr, clarvăzătorul sau clarsimţitorul, nu se pot confunda cu INIŢIATUL, care este un CLARVĂZĂTOR şi un CLARSIMŢITOR, în acelaşi timp, adică, un ÎNŢELEPŢIT.

Dar mi se pare mult mai semnificativ să remarc că există şi alte căi de cunoaştere a naturii noastre umane şi a lumii în care trăim, dincolo de cea antropozofică, peste care tronează vădit cea „spirituală”. Neînţelegând de ce trebuie să despărţim noi materia energetică, sau energizată, în denumiri pur teoretice, precum „suflet”, „spirit”, „duh” etc., din moment ce existenţa lor este pusă în evidenţă numai şi numai de lumină, mai concret, de ENERGIE, – pentru mine lumina, sufletul, spiritul, duhul etc., fiind toate tot pură energie −, eu voi rămâne credincios dovezilor care pun în evidenţă faptul că Energie + Materie, înseamnă TOTUL, inclusiv memoria, până ce se va găsi cineva să mă poată lămuri. A fost dovedit că, până şi apa, îşi are memoria ei, apa fiind − ce? −, tot o compoziţie de materie, sau elemente, adunate la un loc de energie. A mai fost dovedit şi faptul că în Cosmos nu există vid, ci un fel de „gaz”, pe care Antichitatea l-a numit „eter”, fără să cheltuiască mii şi mii de miliarde de dollars SUA sau ruble ruseşti, pentru a pregăti oameni de ştiinţă şi astronauţi, pentru a-şi construi tehnologii cu care să poată ajunge acolo, să se convingă. La ora actuală este la mare vogă descoperirea „particulei lui Dumnezeu”, sau „Busonul Higgs”, care s-a dovedit a fi − ce? −, tot o particulă materială + energie, o particulă energizată. Eu, spre deosebire de enorm de mulţi alţi oameni, prin creşterea primită de la părinţi, m-am lăsat doar o singură dată minţit de cineva, de comunişti şi de preoţimea şi de păstorimea care au dat mâna cu ei. Apoi, odată ce am reuşit să-mi recapăt LIBERTATEA, am făcut exact ce face şi elementul material ţinut în condiţii speciale de o minte nebună, „ştiinţifică”: I want to break free!, precum sărmanul Freddy Mercury, care a fost slobozit printr-o boală, nu ca mine, printr-o lovitură de stat.

Iată, aşadar, de ce am restrâns eu întreaga existenţă la energie + materie. În principal, dovedindu-se că această combinaţie îşi are până şi o MEMORIE (specifică multiplelor ei forme de existenţă), nimic nu m-a mai putut opri să înţeleg că aici, în combinaţia aceasta dintre energie şi materie (E+M), este, practic, vorba de ÎNŢELEPCIUNE, nu de teorie, nici de presupunere sau bâjbâială aşa-zis „ştiinţifică” sau „religioasă”!

Dar, mai am una, pe care trebuie să o spun în această introducere (după care voi trece la subiectul cunoaşterii): După ce a descoperit, în condiţii de laborator, nu naturale, o mulţime de elemente şi după ce mai şi moare din cauza unora, precum RADIUL, URANIUL etc., omul îndoctrinat prin fel de fel de teorii, în loc să-şi distrugă laboratorul, caută tot acolo, în el şi în condiţiile impuse de el (adică de dogma, doctrina sau, pur si simplu ideea care-i stăpâneşte mintea), să-şi descopere „Dumnezeul” care crede el că l-a creat, nicidecum ÎNŢELEPCIUNEA, atât de evidentă, pe care deja o distrusese, prin distrugerea valenţelor de legatură (adică a energiei, sau, mai concret, a „liantului” energetic), pentru descoperirea elementelor. Dar, oare energia gonită de el(valenţele de legatură) ce face? ,Iată că, în loc să dispară definitiv, stă, îşi aşteaptă răbdătoare şi liniştită elementele, până ce nebunul „cercetător” le va scăpa în libertate, le va elibera din constrângerile condiţiilor sale speciale de laborator create. În momentul în care elementul scapă, începe reciclarea, respectiv, reintegrarea sa în Natură. Nu doar faptul că elementul respectiv nu se transformă  în altceva, prin reenergizare, ci şi faptul că reenergizarea se face exact cu aceiaşi cantitate de energie, pe care el a avut-o de la  în starea lor iniţială, de la Început, în natură, în Mediul Biologic Natural Terestru şi Universal totodată. Putem numi faptul acesta MEMORIE? Bineînţeles! Însă, eu cred că mult mai mare ne va fi surpriza, când vom înţelege CINE este de fapt păstrătoarea memoriei: Materia sau Energia?

Pentru a putea da un răspuns cert la această întrebare, voi da un alt exemplu, din Natură – mult mai mult mi-ar place să zic că am cules acest exemplu „din medicină”, dar, câtă vreme medicina vrea să rămână excrocherie, nu voi putea! Este dovedit faptul că, corpul nostru se reinoieşte în totalitate o dată la şapte ani: o dată la 42 de zile se reînoiesc celulele sanguine, o dată la un an, celulele masei corporale şi, o dată la 7 ani, celulele sistemului nervos. În acest caz, dacă am pretinde că memoria noastră s-ar afla stocată în masa materiei neuronale, ar trebui, practic, să rămânem fără memeorie. Iată, aşa putem întelege că memoria se păstrează în ENERGIE, nicidecum în materie! E adevărat că omul a inventat banda de magnetofon, dar, de aici şi până-i va înţelege el mecanismul de stocare, mai are ceva pâine de mâncat, câteva secole, cel puţin, de-acum încolo!

LEGE NATURALĂ: În Natură, până la nivel elementar, nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă, ci totul se transformă, cu excepţia energiei, care rămâne aceeaşi, caracteristică fiecărui element în parte! Prin urmare, materia, îşi are propria sa memorie stocată în energia elementelor sale componente. De aici, si termenul de ÎNŢELEPCIUNE, pe care l-am atribut tandemului Natural: Energie + Materie, sau, prescurtat, E + M. În Natură, nu există principu matematic, ci unitar, împreună acestea formând o UNITATE ELEMENTARĂ SPECIFICĂ. Prin urmare, unu + unu = doi, este fals! În Natură, asta nu există, ceeace demonstrează că, Natura este patronată de principiul ÎNŢELEPCIUNII UNITĂŢII ELEMENTARE, nu al dualităţii.

Vreţi o dovadă mai mare de ÎNŢELEPCIUNE, decât această COMBINAŢIE NATURAL-ORGANICĂ, nu anorganică, dintre ENERGIE şi MATERIE? Ei bine, dacă vreţi, vă voi spune că, în mod practic, aşa ceva, ce căutaţi, NU EXISTĂ! Iar, dacă veţi încerca să mă contraziceţi, spunându-mi că „Ba da, există, uite că-i scris aici, acolo sau dincolo!”, eu nu vă voi contrazice, ci vă voi spune că, ceeace-mi arătaţi, încă NU POATE FI DEMONSTRAT. Iar, până ce nu se poate şi demonstra, orice teorie rămâne în aşteptare, pentru omul iniţiat, sau care doreşte a se iniţia, căci numai din ÎNCREDINŢAREA sa, adică înţelepţirea şi apoi CREDINŢA sa, respectiv, numai din Realitate, poate veni certitudinea, adevărul, nu şi din închipuiri.

Închipuirile nu ne otrăvesc doar mintea şi judecata, ci şi hrana cea de toate zilele! Apoi, (hai să luăm, la întâmplare, îngrăşămintele chimice, să zicem, ca şi exemplu, despre care ştim cel mai bine azi, că ne-au prostit oamenii de ştiinţă îmbogăţindu-se, spunându-ne că „numai prin ele poate fi astâmpărată foametea mondială”. Acuma, înţelegând că închipuirile ne otrăvesc sănătatea, nu cred că mai trebuie să studiem patru ani într-un Institut Agronomic, pentru a înţelege că ele otrăvesc şi celelalte vietăţi, sau că ne strică întregul Echilibru Biologic Natural al Planetei noastre! Cred că trebuie doar să privim atent Realitatea din jur şi să cugetăm asupra unui lucru extrem de simplu: Ai cui vrem să ne fie copiii, când vor ajunge la maturitate: Ai Realităţii şi ai Înţelepciunii sale evidente, sau ai teoriilor create de omul înşelător, dogmatolog, doctrinolog sau de ştiinţă, prin care, concret, am ajuns să ne intoxicăm, şi fizic, şi psihic?

Ai cui vom dori să ajungă, când vor deveni maturi, ai aceleia vor ajunge să fie la maturitate! Fără să-mi doresc niciun răspuns la această întrebare, în cei aproape 65 de ani de viaţă, am putut constata că oamenii au puncte de vedere diferite: Unii rămân credincioşi teoriilor, când ajung la maturitate, iar alţii se trezesc la Realitate şi, revenindu-şi, se reiniţiază singuri şi devin,  încet- încet, oameni ai Realităţii, ai Naturii!

Unii, dintre cei care şi-au dedicat întreaga viaţă unei teorii dogmatice, dintre toate câte există, mi-au trâmbiţat timp de aproape 45 de ani de Comunism Ateu, la posturile de radio clandestine (pentru Lagărul Comunist), că „Dacă secolul al XXI-lea nu va fi religios, atunci el nu va fi deloc!” Adică, mai concret: Dacă noi, omenirea, nu vom voi ca acest secol, al XXI-lea, să fie religios, ei vor face în aşa fel încât să nu mai fie deloc omenire! Ce înseamnă în mentalitatea lor „a nu mai fi deloc omenire”, cred că înţelegem în mod clar şi limpede, după cum tot la fel de clar şi de limpede cred că înţelegem şi cine-şi doreşte ca acest secol să fie religios, în exclusivitate…

Acuma, hai să vedem, de unde şi până unde, ideea de „spirit” sau „duh”, in loc de ENERGIE?

Pe plan local (planetar), s-a încercat explicarea a tot ceeace există, dar în mod special a omului, prin raportarea sa la Univers, la un „cer” anume, imaginându-se că, ciclul de transformare al materiei, de compunere − descompunere − recompunere, nu este un ciclu al memoriei energiei (acum cinci-şapte mii de ani n-avea nimeni habar de aşa ceva), ci al unei „programări divine”, nefiind, chipurile, dictat de Condiţia Naturală de Echilibru (în care combinarea elementelor în Materie şi invers, descompunerea Materiei în elemente, sunt, practic, „voia” Energiei  – cea care este purtătoare de memorie -, nu a Materiei), ci un ciclu ce ţine neapărat de „voia” unei divinităţi „atotputernice şi atoateştiutoare”, căci, zic ei… cine altcineva ar putea fi capabil să facă astfel de „grandori” şi „minunăţii”?

NAŞTEREA (forma seminară, dar nu şi elementară), DEZVOLTAREA, MATURIZAREA, ÎMBĂTRÂNIREA ŞI MOARTEA (descompunerea), adică Ciclul existenţial al Materiei Energizate în forma sa de om, a fost imaginat parabolic convex, pornind, deci, de la un zero elementar, atingând un maxim şi revenind iar la zero elementar, atras în jos, chipurile, de o forţa terestră a gravitaţiei. Dar ce ne facem cu eterul cosmic, gazul care nu mai este atras de nimic, deşi are compoziţia sa? Ciclul Energiei, în loc să fie explicat logic, aşa cum este el în mod Real, adică strâns legat de element, respectiv, de Materie, în tandem deci, a fost imaginat ca fiind „concav”, ca şi cum „binele” s-ar „coborî” de undeva din Univers, din „sfinţenie”, să însufleţească Materia (răul), înfăptuind naşterea (păcatul), şi apoi înălţându-se iar în Univers (în „sfinţenia” din care a venit), atunci când materia „moare” (eliberarea), şi intră-n descompunere.

Toate aceste minciuni, care fondează dogmele, s-au întocmit din nevoia unor speculanţi de a manipula masele largi de oameni, pe principiul dualităţii dogmatice, respectiv al diviziunii maselor  în oameni buni (care-i cred) şi răi (care nu-i cred, atei): Divide et impera, principiul care guvernează (psihic), in primul rand, minţile oamenilor religiosi, intre care: Principiul existentei „binelui” şi al „răului”, al „vieţii” şi al „morţii”, al „binecuvântării” şi al „blestemării” etc…  Preoţii, zic, la nervi, că „o să ne mănânce viermii” (?!?), dacă nu facem ce vor ei, adică cum ne zic, deşi, murind şi ei de atâtea mii de ani la fel ca şi noi „păcătoşii”, cred că ştiu şi ei la fel de bine de-acum, privind Realitatea, că şi energia se amplifică odată cu dezvoltarea materială a corpului uman, iar apoi se descompune odată cu materia, până la forma sa elementară, cea infinitesimală, care însoţeşte (însufleţeşte) elementul, fără a-l părăsi. Toate acestea au o contradictie proprie: Principiul existentei „binelui” şi „răului”, spre exemplu, se autocontrazice prin faptul că ce e bun pentru manipulatori, este rău pentru cei manipulaţi. De aceea, indiferent ce, chiar şi despre o idee, dacă iese afară din principiul unităţii organice şi al logicii, noi spunem că duce la ANARHISM!!! Ei, însă, nici măcar când au guvernat lumea antichităţii n-au împiedicat acest lucru, deoarece l-au preferat, pentru a putea continua să manipuleze. Ei sunt cei care au dezlănţuit periodic dezordini şi genocide, pentru ca lumea să fie obligată să le accepte noi şi noi ordini, una ca aceasta, pe care ei au numit-o ORDINE MONDIALĂ, fiind gata deja, să fie, cât de curând, impusă omenirii.

Trec peste faptul că, însăşi firea noastră şi a lor, demonstrează că, nimic nu poate fi mai sfânt şi nevinovat pe lume ca un prunc nou născut, până la un punct, cam toate ar fi „bune”, aş zice, cedând, aş pune o condiţie: Ca, de divinitatea asta a lor, să se teamă TOŢI PREOŢII LUMII, nu doar ăia care vor şi… credulii…

 

***

Anunțuri

Despre alexandrutomascervesy

I am who I was born tot be!
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s