Alexandru Toma Cervesy Blog

Crucea din Bucegi

Azi mă plouă iar cu stele,

…peste timpul nostalgiei:

Ploaie-n stele cu inele,

planetare pietricele,

…cad, iar eu atent le prind

şi le-aşez, la rând, cu rost,

amintiri şi ani la rând,

de la mine, ce azi sunt,

la sămânţa-om ce-am fost…

Zbat-răzbat necontenit,

spre-a descoperi Lumina,

zi-de-zi călătorind,

cercuind-încercuind,

lumea-ntreag-orbecăind,

pe orbita-ntunecată-a

dezmăţatului pământ…

Exilat de exilaţi,

plângându-mi de ţară dorul,

străbat zilnic seara cerul…

De ce m-ai însufleţit?

– îmi „cert” Tatăl-Creatorul…

Căci acum, însingurat,

parcă m-a abandonat…

…Lăcrimând, îngenunchiat,

cat cu ochii-n bolta-albastră,

spre-a-mi găsi aceea astră

(…prin atâtea galaxii!?),

cari să-mi spună: …Cine sunt?

…Ce să fac? …Şi cum să fiu?

…De-am venit, unde mă duc?

Mult mai mort, decât mai viu,

pier în mine idealuri:

Mamă, când o să ajung,

să mă întâlnesc cu tine,

să-ţi sărut mâna plângând?

Tu, cu tata şi cu Vali:

Aşteptaţi, încă puţin,

c-am să vin şi eu…

Vezi articol original 127 de cuvinte mai mult

Anunțuri

Despre alexandrutomascervesy

I am who I was born free to be!
Legătură | Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s